TIPOLOGIA ȘI ROLUL COMUNICATIV AL SINTAGMELOR VERBALE FUNCȚIONALE ÎN LIMBA MAGHIARĂ VECHE DIN TRANSILVANIA
##plugins.themes.bootstrap3.article.main##
Rezumat
Author's coordinates: Babeș-Bolyai Tudományegyetem, Bölcsészettudományi Kar, Kolozsvár/Cluj-Napoca str. Horea 31
Email: ballo.ignac@gmail.com
Sintagmele verbale funcționale pot fi definite, în sens larg, ca fiind construcții semi-compoziționale, verbo-nominale, formate dintr-un element nominal dominant semantic în cazulnominativ sau acuzativ, cu sau fără sufix gramatical, eventual cu postpoziție, și un verbfuncțional desemantizat, asemănător verbelor copulative, sintagmele fiind adesea comutabile fărădiferență de sens cu verbe sau nominale monolexematice, derivate din componenta nominală a expresiilor, iar utilizarea lor frecventă este, în general, o caracteristică a limbajelor specializate. După o schiță istorică a abordării sintagmelor verbale funcționale din perspectiva normativă a cultivării limbii, respectiv din perspectiva descriptivă a lingvisticii, pe baza datelor lingvisticedin Dicţionarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania examinez acele construcții a cărorconstituent verbal este unul dintre verbele ad, ejt, esik, fog, folytat, hagy, művel, szerez, tart, tesz, űz, vall, vesz, vet și visel. În analiza datelor, folosesc un model de categorizare bazat pe teoriaprototipului și, arătând structura internă complexă a grupurilor verbale analizate, fac distincțieîntre sintagmele verbale prototipice, cele cu conținut verbal și un element nominal care nu este nume de acțiune, cele cu conținut nominal, cele cu o variantă monolexematică independentă de forma componentei nominale din construcția perifrastică, cele care nu pot fi înlocuite cu un verbsimplu și cele care sunt rezultatele unui contact lingvistic direct. Partea finală a lucrării încearcăsă răspundă (parțial) la întrebarea referitoare la natura funcției comunicative inerente asintagmelor verbale funcționale care, în ciuda economiei lingvistice și a caracteruluiesențialmente sintetic al sistemului verbal maghiar, asigură continuitatea istorică a utilizăriiconstrucțiilor verbo-nominale analitice, datând încă din perioada maghiară veche târzie.
Cuvinte-cheie: sintagmă verbală funcțională, cultivarea limbii, teoria prototipului, variație, iconicitate.
Text Complet - PDF (Magyar)
Email: ballo.ignac@gmail.com
Sintagmele verbale funcționale pot fi definite, în sens larg, ca fiind construcții semi-compoziționale, verbo-nominale, formate dintr-un element nominal dominant semantic în cazulnominativ sau acuzativ, cu sau fără sufix gramatical, eventual cu postpoziție, și un verbfuncțional desemantizat, asemănător verbelor copulative, sintagmele fiind adesea comutabile fărădiferență de sens cu verbe sau nominale monolexematice, derivate din componenta nominală a expresiilor, iar utilizarea lor frecventă este, în general, o caracteristică a limbajelor specializate. După o schiță istorică a abordării sintagmelor verbale funcționale din perspectiva normativă a cultivării limbii, respectiv din perspectiva descriptivă a lingvisticii, pe baza datelor lingvisticedin Dicţionarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania examinez acele construcții a cărorconstituent verbal este unul dintre verbele ad, ejt, esik, fog, folytat, hagy, művel, szerez, tart, tesz, űz, vall, vesz, vet și visel. În analiza datelor, folosesc un model de categorizare bazat pe teoriaprototipului și, arătând structura internă complexă a grupurilor verbale analizate, fac distincțieîntre sintagmele verbale prototipice, cele cu conținut verbal și un element nominal care nu este nume de acțiune, cele cu conținut nominal, cele cu o variantă monolexematică independentă de forma componentei nominale din construcția perifrastică, cele care nu pot fi înlocuite cu un verbsimplu și cele care sunt rezultatele unui contact lingvistic direct. Partea finală a lucrării încearcăsă răspundă (parțial) la întrebarea referitoare la natura funcției comunicative inerente asintagmelor verbale funcționale care, în ciuda economiei lingvistice și a caracteruluiesențialmente sintetic al sistemului verbal maghiar, asigură continuitatea istorică a utilizăriiconstrucțiilor verbo-nominale analitice, datând încă din perioada maghiară veche târzie.
Cuvinte-cheie: sintagmă verbală funcțională, cultivarea limbii, teoria prototipului, variație, iconicitate.
Text Complet - PDF (Magyar)
##plugins.themes.bootstrap3.article.details##
Cum cităm
BALLÓ, I.-N. (2026). TIPOLOGIA ȘI ROLUL COMUNICATIV AL SINTAGMELOR VERBALE FUNCȚIONALE ÎN LIMBA MAGHIARĂ VECHE DIN TRANSILVANIA. <div style="font-Size: large">NYELV- ÉS IRODALOMTUDOMÁNYI KÖZLEMÉNYEK</div≫, (1). Preluat în din https://nyirk.inst-puscariu.ro/index.php/nyirk/article/view/208
Secțiune
Studii