ȘTIINȚE UMANISTE PRACTICE ȘI PREDAREA LITERATURII. Despre o interacțiune între poetul Attila József și un fluviu

Rezumat

Eseul redefinește rolul umanioarelor ca formă de orientare practică într-o lume dominată de metrici, algoritmi și logica pieței. Inspirându-se din pedagogia lui Gayle Greene și din poezia lui József Attila (La Dunăre), autorul propune un umanism „ecoritmologic”, bazat pe prezență comună și atenție reciprocă, nu pe rezultate cuantificabile. Studiul leagă lectura literară de gândirea ecologică, arătând cum arta menține empatia, conștiința etică și coexistența – capacități erodate de sistemele tehnocratice, dar esențiale pentru o civilizație viabilă.