ELEMENTE (LIPSĂ) DIN MITUL ŞI CULTUL LOCAL-REGIONAL AL LUI PÉTER BODOR „Meşterul secuiesc priceput la toate” ca grădinar de moşie şi peisagist?

Rezumat

Până la secolul XIX., aproape fiecare oraş din Transilvania avea deja câţiva horticultori sau peisagişti permanenţi, care, prin expertiză şi diversitatea lucrărilor, câştigaseră recunoaştere şi stimă în rândul localnicilor, bucurându-se de reputaţie locală şi regională. Péter Bodor (1782–1849), care a devenit (re)cunoscut mai ales prin construirea Fântânii Cântătoare din Târgu-Mureş, a fost un asemenea grădinar de moşie şi peisagist. Datorită abilităţilor sale de tâmplărie, ceasornicărie, lăcătuşărie şi a altor cunoştinţe, „meşterul secuiesc priceput la toate” a fost şi este şi astăzi respectat ca un „garabonciás” (vrăjitor). Puţini îl cunosc pe Bodor ca grădinar, probabil pentru că această activitate datează din tinereţea lui, perioadă despre care avem puţine informaţii. În acest studiu, identific elementele mitului şi ale cultului local-regional care s-au dezvoltat în jurul lui Bodor, analizez reprezentarea lui în literatură şi în presă, apoi prezint, pe scurt, activităţile sale în domeniul horticulturii, care sunt mai puţin cunoscute în memoria culturală colectivă.